Clarice si Țara Rochitelor fermecate

Lui Clarice îi plăcea să exploreze și să învețe lucruri noi, dar exista un lucru care nu-i plăcea: să poarte rochii. Clarice se imbraca mereu in pantaloni lungi si tricouri cu maneca lunag roz. Prietenele ei Ana, Maria și Elena își adorau rochiile și nu puteau înțelege de ce Clarice refuza să le poarte. Într-o zi însorită, profesorul lor a anunțat o piesă de teatru la școală. Toată lumea era încântată, mai ales când au auzit că era vorba despre un tărâm magic. Clarice era curioasă, dar și îngrijorată de costume.

Clarice a fost curioasă și, deși nu era convinsă, a acceptat să meargă împreună cu prietenele ei. A doua zi, au pornit toate patru spre pădure. După ce au trecut de copaci înalți și au traversat un pârâu cristalin, au găsit în cele din urmă poarta secretă despre care se spunea în poveste. Când au deschis poarta, au fost întâmpinate de o lumină strălucitoare și de o priveliște uimitoare: un câmp nesfârșit de rochițe de toate culorile și formele, fiecare mai frumoasă și mai strălucitoare decât cealaltă. În mijlocul câmpului, un grup de zâne prietenoase le-au întâmpinat cu zâmbete largi. „Bun venit în Țara Rochițelor Fermecate!”, a spus una dintre zâne. „Aici, fiecare fetiță poate găsi rochița care i se potrivește perfect și care o va face să se simtă fericită și specială.”

Ana, Maria și Elena au început imediat să exploreze, probând rochițe și râzând de bucurie. Clarice, însă, era încă puțin reticentă. O zână s-a apropiat de ea și i-a spus cu blândețe: „Clarice, nu trebuie să te grăbești. Fiecare rochiță din această lume are propria ei magie. Hai să găsim împreună ceva ce ți-ar plăcea.” Zâna a dus-o pe Clarice la o colină înverzită, unde erau expuse rochițe din materiale moi și fine, fiecare cu un design unic. Clarice a fost atrasă de o rochiță simplă, dar elegantă, de un albastru pastelat, cu mici stele argintii.

„Aceasta este o rochiță specială”, a explicat zâna. „Este făcută din țesătura norilor de seară și stelele îi dau strălucirea magică. Este foarte confortabilă și se adaptează la orice mișcare, astfel încât să te simți liberă.” Clarice a fost intrigată și a decis să o încerce. Spre surprinderea ei, rochița era incredibil de comodă și parcă o îmbrățișa ușor. Când s-a privit în oglindă, a văzut că rochița se potrivea perfect și îi dădea un aer fermecat.

În timp ce Clarice își admira rochița, prietenele ei au venit alergând, fiecare purtând rochițe diferite, dar la fel de frumoase. „Clarice, arăți minunat!”, a exclamat Maria. „Și rochița ta este atât de specială!”

Clarice a zâmbit larg și a realizat că purtarea rochiței nu era deloc incomodă, ba chiar se simțea mai bine decât și-ar fi imaginat. Toate fetele au petrecut restul zilei în Țara Rochițelor Fermecate, jucându-se și bucurându-se de magia locului.

Când s-a făcut seară, zânele le-au condus înapoi la poarta secretă. Clarice a plecat cu rochița ei fermecată, iar prietenele ei au promis să revină. De atunci, Clarice a învățat să aprecieze rochițele și le-a purtat cu mândrie, amintindu-și mereu de ziua magică petrecută în Țara Rochițelor Fermecate.

Și așa, Clarice a descoperit magia de a purta rochițe și de a se simți ca o mică prințesă, alături de prietenele ei dragi. Clarice a promis că va purta rochițele ei noi și fermecate, amintindu-și mereu de ziua magică petrecută cu prietenele ei în Țara Rochițelor Fermecate și de bucuria pe care au împărtășit-o împreună.